Management comparat

Această pagină este în curs de actualizare, încă nu conține materialele necesare pentru anul universitar 2017-2018!
» Interested in the English-taught subject? Go to Comparative management (English).

Alegeți din meniu:

[Această pagină folosește 100% electroni reciclabili.]

Natura disciplinei

Conținutul disciplinei

Disciplina de management comparat are ca obiect modelele naționale de management – acest curs are rolul de a le prezenta studenților particularitățile modelelor de management din țările cele mai dezvoltate din punct de vedere economic. În acest fel, studenții vor înțelege atât diferențele de practică managerială existente între modelele de management specifice economiilor puternice, cât și elementele care diferențiază țările aflate pe trepte diferite de dezvoltare economică.
Concret, cursul este organizat în două părți fundamentale: în prima parte sunt prezentate elementele culturale care generează diferențe privind managementul la nivel internațional, iar în a doua parte sunt prezentate elementele specifice modelelor de management din SUA, Japonia și Europa Occidentală (Germania, Franța, Regatul Unit). Abordarea culturii se face mai ale prin prisma modelului Hofstede, care evidențiază diferențele culturale dintre țări. Prezentarea unui model național de management începe cu caracteristicile culturale ale țării respective, continuă cu elemente de natură macroeconomică, apoi se concentrează pe elemente de management din cadrul organizațiilor (structuri organizatorice, motivare, leadership, comunicare etc.).

Obiectivele disciplinei

După însușirea acestui curs, studenții ar trebui să fie capabili de a:

  • Reliefa trăsăturile definitorii ale principalelor modelele naționale de management.
  • Prezenta soluțiile manageriale importante folosite cu succes în economiile dezvoltate.
  • Explica influența factorilor culturali asupra dezvoltării economice a unei țări.
  • Identifica elementele culturale ale societății românești care au sau pot avea o influență negativă asupra dezvoltării economice.
  • Explica necesitatea și limitele importării de soluții manageriale străine în România.
  • Schița o cale pentru alinierea României la standardele manageriale europene și pentru creșterea economică.

Subiectele acoperite sunt relevante pentru studenții din domeniul managementului, dar nu numai. Foarte probabil, în practică ei se vor confrunta cu probleme organizaționale care pot fi rezolvate prin mijloace oferite de teoria și practica managementului din alte țări, ori măcar inspirate din acestea.

Cunoștințe preliminare

  • Management. Disciplina vizează modul în care unele concepte, tehnici și metode de management sunt aplicate în diferite țări. Se presupune că toate aceste elemente manageriale sunt deja cunoscute de către studenți.

spre meniu meniu

Administrarea disciplinei

Titularul disciplinei (curs+seminar): lector dr. Dan C. Lungescu.
Specializările vizate: MG 3; MG 3 ID.
Credite: 4.

Comunicarea notelor

Notele studenților vor fi publicate:

  • Pe platforma Academic Info (necesită autentificare). Aici fiecare student își poate vedea notele proprii, însă numai după terminarea sesiunii. Este vorba doar de notele finale, cele trecute în catalog.
  • Pe platforma ID (necesită autentificare), în cazul studenților de la ID. Este vorba doar de notele finale.
  • În pagina Note | Grades a acestui blog. Este vorba atât de notele finale, cât și de punctajele obținute în timpul semestrului (care vor intra în componența notelor finale).

Documente disponibile

spre meniu meniu

Structura cursului

Cap. 1. Introducere în managementul comparat
Cap. 2. Fundamentele culturale ale managementului
Cap. 3. Managementul în SUA
Cap. 4. Managementul în Japonia
Cap. 5. Managementul în Germania
Cap. 6. Managementul în Franța
Cap. 7. Managementul în Regatul Unit

spre meniu meniu

Planificarea pe săptămâni (zi)

Săpt. Prelegere Seminar
1 Confecționarea ecusoanelor
Prezentarea studenților
Prezentarea disciplinei
2 Prezentarea cursului
Cap. 1. Introducere în Managementul comparat
Cap. 2. Fundamentele culturale ale managementului [pe scurt, urmând a fi detaliat pe parcursul câtorva seminarii]
„Așteptări, Speranțe, Temeri”
Conceptul de cultură
3 Simboluri, eroi, narațiuni
Valori și convingeri specifice culturii românești
4 Cap. 3. Managementul în SUA Ecartul puterii în România
5 Individualismul în România
6 Cap. 4. Managementul în Japonia Evitarea incertitudinii în România
7 Masculinitatea în România
8 Cap. 5. Managementul în Germania Testul nr. 1 (din cap. 2)
Modelul lui Trompenaars & Humpden-Turner: relațiile dintre oameni (universalism|particularism; statut câștigat|atribuit)
9 Modelul lui Trompenaars & Humpden-Turner: relațiile dintre oameni (specific|difuz; afectiv|neutru)
10 Cap. 6. Managementul în Franța
Cap. 7. Managementul în Regatul Unit
Testul nr. 2 (din cap. 3-4)
Modelul lui Trompenaars & Humpden-Turner: relația omului cu mediul; relația omului cu timpul
11 Modelul GLOBE
Hărți culturale moderne (Welzel-Inglehart etc.)
12 Supliment: Managementul în România Testul nr. 3 (din cap. 5-7)
Recapitulare pentru examen

spre meniu meniu

Conținutul fiecărei întâlniri (ID)

Întâlnirea Tematica
1 Prezentarea disciplinei
Cap. 2. Fundamentele culturale ale managementului:
– conceptul de cultură
– modelul Hofstede
2 Cap. 3. Managementul în SUA
Cap. 4. Managementul în Japonia
Cap. 5. Managementul în Germania
Cap. 6. Managementul în Franța
Cap. 7. Managementul în Regatul Unit

spre meniu meniu

Notarea studenților (zi)

Structura notei

  • 4,0 puncte: examenul final (test cu întrebări deschise).
  • 1,5 puncte: verificări pe parcurs (3 teste-grilă, fiecare având 10 întrebări și durând 10 minute).
  • 1,5 puncte: teme pentru acasă (5 teme × 0,3 puncte).
  • 2,0 puncte: activitatea la seminar, care cuprinde:
    • portofoliul de activități: 1,5 puncte.
    • prezența la seminar: 0,5 puncte.
    • participarea activă la discuții: fără punctaj alocat, dar poate compensa pierderea unor alte punctaje.
  • 1,0 puncte: din oficiu.

Nota finală este un număr întreg, între 1 și 10.
Examenul este luat numai dacă punctajul la testul final este de cel puțin 1,5 puncte (din 4,0 posibile); în caz contrar, examenul este picat din cauza necunoașterii teoriei, chiar dacă restul punctajelor sunt mari. Atenție, punctajul de 1,5 la testul final este necesar, dar nu și suficient pentru luarea examenului!
Evident, nu poate lua examenul un student care nu participă la testul final.

Piese de portofoliu

  1. Ecusonul [seminarul nr. 1].
  2. Fișa de lucru nr. 2: Componentele culturii [seminarul nr. 1].
  3. (va urma)

Piesele de portofoliu pot fi realizate NUMAI în timpul seminarului, în timpul alocat activității respective. Nu se pot recupera ulterior, și nu se pot folosi materiale realizate în prealabil, acasă. Studentul realizează piesa » dascălul o semnează » studentul o păstrează (îi poate fi de folos) și în ultimul seminar îi predă dascălului un dosar cu toate piesele realizate » dascălul verifică dosarul și atribuie punctajul corespunzător » la examen studentul își ia dosarul înapoi.

Teme pentru acasă

  1. Elementele unei culturi. Fiecare student își va alege o comunitate a cărei cultură îi este familiară: România sau o altă țară în care a trăit, o regiune istorică (Transilvania etc.), un grup de țări (Europa de E etc.), o religie/confesiune, o organizație ș.a.m.d. Este foarte important ca acea comunitate să fie cunoscută de student în mod direct, nu din cărți. Pe o pagină A4 poziționată „peisaj” (landscape), împărțită în 3 coloane (Comportament | Valori | Convingeri), studentul va nota principalele elemente specifice acelei culturi: care sunt comportamentele oamenilor (obiceiurile), care sunt principalele valori (ce consideră acea cultură ca fiind bine sau rău), și care sunt principalele convingeri (ce consideră acea cultură ca fiind adevărat sau fals). Termen: seminarul nr. 4 (2016-03-14).
  2. Ecartul puterii în România. Pe baza informațiilor din curs, studentul trebuie să descrie manifestarea în România a acestei dimensiuni culturale, ecartul puterii, prin exemple din viața reală (pot fi legate de familie, de școală, de organizații, de administrația de stat ș.a.m.d.), care să sugereze fie un EP mare (atitudine favorabilă inegalităților sociale), fie un EP mic (atitudine favorabilă egalității sociale). Termen: seminarul nr. 5 (2016-03-21).
  3. Individualismul în România. Pe baza informațiilor din curs, studentul trebuie să descrie manifestarea în România a acestei dimensiuni culturale, individualismul, prin exemple din viața reală (pot fi legate de familie, de școală, de organizații, de administrația de stat ș.a.m.d.), care să sugereze fie un individualism pronunțat (relații slabe între oameni), fie un individualism scăzut (colectivism: relații strânse între oameni). Termen: seminarul nr. 6 (2016-03-28).
  4. Evitarea incertitudinii în România. Pe baza informațiilor din curs, studentul trebuie să descrie manifestarea în România a acestei dimensiuni culturale, evitarea incertitudinii, prin exemple din viața reală (pot fi legate de familie, de școală, de organizații, de administrația de stat ș.a.m.d.), care să sugereze fie o evitare puternică a incertitudinii (atitudine nefavorabilă față de ceea ce este diferit/străin), fie o evitare slabă a incertitudinii (atitudine favorabilă față de ceea ce este diferit/străin). Termen: seminarul nr. 7 (2016-04-04).
  5. Masculinitatea în România. Pe baza informațiilor din curs, studentul trebuie să descrie manifestarea în România a acestei dimensiuni culturale, masculinitatea, prin exemple din viața reală (pot fi legate de familie, de școală, de organizații, de administrația de stat ș.a.m.d.), care să sugereze fie o masculinitate pronunțată (inegalitate între cele două sexe, interes pentru avere și putere, prețuirea aroganței), fie o masculinitate redusă (feminitate: egalitate între cele două sexe, interes pentru armonie și calitatea vieții, prețuirea modestiei, egalitarism). Termen: seminarul nr. 8 (când se va recupera seminarul din 2016-04-11).

Termenele de mai sus privesc doar învățământul de zi, nu și FR.
Temele 2-5: dacă studentul este din Republica Moldova sau a trăit într-o altă țară, poate trata țara respectivă, nu neapărat România.
» Instrucțiuni pentru predarea temelor pentru acasă.

Prezența

Prezența la curs nu este obligatorie și nu este monitorizată în niciun fel.
Prezența la seminar nu este obligatorie pentru luarea examenului, însă este monitorizată și afectează nota prin intermediul pieselor de portofoliu și punctajului pentru participarea activă la seminar. Dacă un student lipsește de la un seminar, el NU va realiza punctajul corespunzător acestuia, indiferent de motivul absenței (deci nici din motive medicale) – punctul respectiv certifică realizarea unei activități, pe care cel absent, indiferent de motivul absenței, nu o poate avea. Bineînțeles, dacă motivul absenței este unul academic, punctajul va fi compensat.

spre meniu meniu

Notarea studenților (ID)

Structura notei

  • 6,5 puncte: examenul final (test cu întrebări deschise).
  • 2,5 puncte: teme pentru acasă (5 teme).
  • 1,0 puncte: din oficiu.

Nota finală este un număr întreg, între 1 și 10.
Examenul este luat numai dacă punctajul la testul final este de cel puțin 2,5 puncte (din 6,5 posibile); în caz contrar, examenul este picat din cauza necunoașterii teoriei, chiar dacă restul punctajelor sunt mari. Atenție, punctajul de 2,5 la testul final este necesar, dar nu și suficient pentru luarea examenului!
Evident, nu poate lua examenul un student care nu participă la testul final.

Teme pentru acasă

Temele pentru acasă sunt aceleași ca pentru învățământul de zi, listate aici: teme.
Pentru ID, termenul de predare este, pentru toate temele, ultima zi a semestrului, adică 2016-05-22.
» Instrucțiuni pentru predarea temelor pentru acasă.

spre meniu meniu

Materiale didactice

Prezentări (curs)

Prezentările de la curs, într-un pachet RAR (toate capitolele)..

Fișe de lucru (seminar)

Studenții de la zi sunt rugați să descarce, să tipărească și să aibă la seminar fișele de lucru de mai jos.

Seminar Fișe de lucru
1 (nimic)
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

ID

Fișierul de mai jos este același de pe platforma ID; fiindcă pot exista probleme privind accesarea acelei platforme, el se poate descărca și de aici: Silabus ID.

spre meniu menu

Exemple de întrebări

Alegeți examenul: testul 1 | testul 2 | testul 3 | examenul final.

Testul nr. 1

Care dintre următoarele NU este un neajuns al culturii?

  • Barieră împotriva schimbării.
  • Barieră împotriva educației.
  • Barieră împotriva diversității.
  • Barieră împotriva achizițiilor și fuziunilor.

Identificați straturile unei culturi:

  • Cultura națională, cultura regională, cultura organizațională.
  • Familia, școala, națiunea.
  • Convingeri, valori, comportament.
  • Roșii, ardei, castraveți etc.

Ce este subcultura?

  • Mediocritatea produsă de lipsa de educație.
  • O cultură din cadrul unei culturi mai largi.
  • O cultură de dimensiuni reduse.
  • O cultură de dimensiuni mai largi.

Cum NU este cultura?

  • Colectivă.
  • Înnăscută.
  • Moștenită.
  • Învățată.

Hofstede’s model focuses:

  • Organisational cultures.
  • National cultures.
  • Corporate cultures.
  • Hofstede’s own cultures.

Cele mai individualiste țări din lume sunt:

  • Țările de limbă engleză.
  • Țările latino-americane.
  • Țările latino-europene.
  • Țările din Extremul Orient.

Care este relația dintre religie și evitarea incertitudinii?

  • Religia e utilizată pentru a se mări incertitudinea.
  • Religia e utilizată pentru a se reduce incertitudinea.
  • Incertitudinea e utilizată pentru a combate religia.
  • Incertitudinea e utilizată pentru a susține religia.

Unde este adevărat că „cetățeanul este supus statului”?

  • În Europa nordică.
  • În Europa sudică.
  • În toată Europa.
  • Niciunde în Europa.

Testul nr. 2

Testul nr. 3

Examenul final

spre meniu meniu

Teme pentru lucrarea de licență

Lista de mai jos este orientativă.
În principiu, absolut orice element din curs – luarea deciziilor, structura organizatorică, motivarea, comunicarea etc. – poate fi tratat în lucrarea de licență, cu condiția să facă obiectul unei abordări practice. În mod obișnuit, o asemenea abordare practică se face în cadrul unei organizații; pot exista, însă, și studii care privesc practicile dintr-o țară, ramură, tip de organizație ș.a.m.d., nemaifiind realizate într-o organizație anume.
Subliniez: elementele de mai jos sunt subiecte (teme), nu titluri.
Așadar, câteva exemple:

  • Modelul de management dintr-o țară (oricare), cu exemplificare într-o anumită firmă.
  • Elemente comune managementului dintr-o anumită zonă (grup de țări, continent, regiune din cadrul unei țări etc.).
  • Euromanagementul [este o exemplificare a subiectului de mai sus].
  • Managementul în Europa Centrală și de S-E [idem].
  • Caracterizarea culturii românești prin prisma modelului Hofstede.
  • Caracterizarea culturii românești prin prisma modelului GLOBE.
  • Studiul unei anumite componente a managementului dintr-o țară (protecția socială, dezvoltarea macroeconomică, MRU, managementul operațiilor, leadershipul, motivarea, comunicarea, marketingul, structurile organizatorice, luarea deciziilor ș.a.m.d.).
  • Comparație între modelele de management din două țări (două regiuni, două continente etc.).
  • Comparație între managerii (liderii) din două țări diferite.

De asemenea, se pot propune orice subiecte care depășesc limitele materialului predat la curs, dar vizează, într-o formă sau alta, managementul din diferite țări.

spre meniu meniu

Bibliografie

  1. Albert, M. (1994). Capitalism contra capitalism (ediția a doua). București: Humanitas.
  2. Bibu, N.A. (2000). Management comparat. Abordarea interculturală, o abordare modernă. Timișoara: Mirton.
  3. Borza, A. (1999). Managementul resurselor umane în context european. Cluj-Napoca: Dacia.
  4. Burduș, E. (1998). Management comparat (ediția a doua, adăugită și îmbunătățită). București: Editura Economică.
  5. Comănescu, M. (1999). Management european. București: Editura Economică.
  6. Hofstede, G. (fără an). http://geert-hofstede.com.
  7. Hofstede, G. & Hofstede, G.J. & Minkov, M. (2012). Culturi și organizații. Softul mental. București: Humanitas.
  8. Ionescu, G.G. (1997). Cultura afacerilor. Modelul american. București: Editura Economică.
  9. Ionescu, G.G. (1996). Dimensiunile culturale ale managementului. București: Editura Economică.
  10. Istocescu, A. (2006). http://www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=500.
  11. Lungescu, D. (2010). Management comparat [silabus ID].
  12. Mihuț, I. (2002). Euromanagement. București: Editura Economică.
  13. Nicolescu, O. (1997). Management comparat. București: Editura Economică.
  14. Ohmae, K. (1998). Inteligența strategului. Arta afacerilor în Japonia. București: Teora.
  15. Popa, M. & Petelean, A. (2001). Management comparat. Târgu-Mureș: Universitatea „Dimitrie Cantemir”.
  16. Weber, M. (1993). Etica protestantă și spiritul capitalismului. București: Humanitas.
  17. Zaiț, D. (2002). Management intercultural. Valorizarea diferențelor culturale. București: Editura Economică.

spre meniu meniu

Statisticile notelor din anii anteriori

MG 3
anul 10 9 8 7 6 5 ≤4
2015-2016 ? ? ? ? ? ? ?
2014-2015 22 17 6 10 14 11 1
2013-2014 33 19 6 11 19 22 0
2012-2013 54 18 13 13 4 8 2
2011-2012 38 26 9 17 19 17 2
2010-2011 55 45 28 23 30 34 6
2009-2010 33 15 25 30 35 33 5
MG 3 ID
anul 10 9 8 7 6 5 ≤4
2015-2016 ? ? ? ? ? ? ?
2014-2015 2 4 2 2 7 8 5
2013-2014 3 2 3 7 4 8 1
2012-2013 9 9 6 8 5 5 2
2011-2012 3 7 9 15 13 16 4
2010-2011 8 6 6 14 17 23 6
2009-2010 6 5 9 19 27 25 2

Baftă!

spre meniu meniu

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s